Avem de învațat atâta timp cât trăim, poate doar nu știm unde să privim, sau ...
Promovate intens in media de toate tipurile, cerealele au ajuns una dintre cele mai frecvente alegeri pentru micul dejun, in special in cazul persoanelor ocupate, cu atat mai mult cu cat se constituie intr-o masa rapida, usoara si consistenta. Insa cat de sanatoase si de eficiente sunt cerealele?
CE SUNT LECTINIA ȘI CUM POT AFECTA TRACTUL DIGESTIV?
Lectinele sunt proteine vegetale care pot pune capăt proceselor de absorbție a nutrienților din corp (printre altele). Puteți găsi lectine în diferite cereale integrale și alimente vegetale din întreaga lume vegetală. Dar lectinele sunt de fapt una dintre cele mai eficiente apărare ale naturii împotriva consumului.
În termeni tehnici, lectinele sunt „proteine care leagă carbohidrații de origine non-imună care aglutinează celulele.” 1 În termeni mai simpli, lectinele sunt proteine care formează carbohidrații. Aceste aglomerații se atașează apoi de celulele din corpul dvs. atunci când le ingerati.
Așadar, dacă mănânci alimente cu conținut ridicat de lectină, cum ar fi anumite semințe, cereale integrale sau piei de legume, s-ar putea să invitați lectine pentru a găsi zaharurile din corpul tău și și se blochează pentru o i viața întreagă.
Un exemplu este aglutinina din germeni de grâu, o lectină tulburătoare care se găsește în cerealele integrale. Lectine precum aglutinina din germeni de grâu adoră să se lege de acidul sialic (zahărul găsit în creierul tău, intestinul și nervii) .2,3
Multe persoane apelează la legume atunci când sunt concentrate pe pierderea în greutate sau sănătate. Iar legumele sunt minunate, dar ar trebui să știți care conțin lectine și care nu. Deoarece ingerarea acestor proteine poate încurca sistemul dumneavoastră. Cum așa?
Ei bine, lectinele pot întrerupe anumite sarcini pe care corpul trebuie să le îndeplinească pentru a vă menține sănătos.4 Rezultatul poate fi umflarea și roșeața, greața, creșterea în greutate, diareea și vărsăturile.5 Și histaminele din castraveți nu ajută nici ele.
Link
Lectinele sunt proteine vegetale care pot pune capăt proceselor de absorbție a nutrienților din corp (printre altele). Puteți găsi lectine în diferite cereale integrale și alimente vegetale din întreaga lume vegetală. Dar lectinele sunt de fapt una dintre cele mai eficiente apărare ale naturii împotriva consumului.
În termeni tehnici, lectinele sunt „proteine care leagă carbohidrații de origine non-imună care aglutinează celulele.” 1 În termeni mai simpli, lectinele sunt proteine care formează carbohidrații. Aceste aglomerații se atașează apoi de celulele din corpul dvs. atunci când le ingerati.
Așadar, dacă mănânci alimente cu conținut ridicat de lectină, cum ar fi anumite semințe, cereale integrale sau piei de legume, s-ar putea să invitați lectine pentru a găsi zaharurile din corpul tău și și se blochează pentru o i viața întreagă.
Un exemplu este aglutinina din germeni de grâu, o lectină tulburătoare care se găsește în cerealele integrale. Lectine precum aglutinina din germeni de grâu adoră să se lege de acidul sialic (zahărul găsit în creierul tău, intestinul și nervii) .2,3
Multe persoane apelează la legume atunci când sunt concentrate pe pierderea în greutate sau sănătate. Iar legumele sunt minunate, dar ar trebui să știți care conțin lectine și care nu. Deoarece ingerarea acestor proteine poate încurca sistemul dumneavoastră. Cum așa?
Ei bine, lectinele pot întrerupe anumite sarcini pe care corpul trebuie să le îndeplinească pentru a vă menține sănătos.4 Rezultatul poate fi umflarea și roșeața, greața, creșterea în greutate, diareea și vărsăturile.5 Și histaminele din castraveți nu ajută nici ele.
Link
Lectina reprezintă un grup de glicoproteide (proteine ce conțin în molecule glucide) și se găsesc în cantitate mare în cartofi, leguminoase și cereale. Este foarte asemănătoare glutenului, deoarece este considerată un anti-nutrient. Asta înseamnă că atunci când ajunge în organism, interferează cu absorbția nutrienților. Plantele dezvoltă o parte care are proprietăți anti-nutrienți pentru a-și proteja semințele și a nu le permite păsărilor și animalelor să le digere. Semințele care conțin lectină sunt eliminate prin intestine fără să fie descompuse. Unele persoane pot dezvolta o alergie sau o sensibilitate la această substanță. Poți să îți dai seama dacă te numeri printre cei care ar trebui să evite lectina.
Probleme digestive
Toate cerealele conțin un tip de proteine cleioase, care se lipsesc de intestine și nu se dizolvă corect, potrivit powerofpositivity.com. În aceste condiții, pot apărea balonare, gaze și crampe abdominale. Oboseală Lectina este asociată, uneori, cu sindromul oboselii cronice. Vestea bună este că schimbările alimentare te pot ajuta să rezolvi această problemă și să ai din nou energie. Pur și simplu trebuie să renunți la produsele care conțin această substanță.
Probleme mintale
Un studiu care a comparat sănătatea psihică a unui trib de indigeni care nu aveau acces la grâu cu cea a unor persoane care îl consumau constant a arătat că cerealele care conțin gluten sunt periculoase pentru schizofrenici. Autorii cercetărilor nu spun că cerealele pot provoca boli psihice, însă lectina și glutenul pot atrage o reacție autoimună în organism asemănătoare cu cea produsă de aceste boli.
Produsele care conțin grâu pot reduce cantitatea de serotonină și pot cauza depresie sau simptome asemănătoare depresiei. Nu te gândi că renunțarea la lectină tratează bolile psihice, însă îmbunătățesc starea de spirit.
Iritații
Intoleranța la lectină se poate manifesta prin piele uscată sau iritată. Roșeața și mâncărimile se numără printre primele semne că ai alergie la această substanță și nu ar trebui să mai mănânci linte sau fasole.
Dureri articulare
Inflamația cauzată de lectină poate cauza dureri articulare. Mergi la medic dacă observi că te confrunți cu aceste probleme și fă-ți testele care te vor ajuta să descoperi substanța la care ai sensibilitate.
Alergiile
Sensibilitatea la lectină poate atrage o reacție alergică. Poți observa că îți curg ochii și nasul, ai nasul înfundat sau ai dureri în gât.
Greață
Sensibilitatea la lectină nu este bună nici pentru apetitul tău. Corpul știe ce are nevoie și ce nu și sunt șanse să simți o senzație de greață atunci când mănânci alimente care conțin această substanță. Link
Probleme digestive
Toate cerealele conțin un tip de proteine cleioase, care se lipsesc de intestine și nu se dizolvă corect, potrivit powerofpositivity.com. În aceste condiții, pot apărea balonare, gaze și crampe abdominale. Oboseală Lectina este asociată, uneori, cu sindromul oboselii cronice. Vestea bună este că schimbările alimentare te pot ajuta să rezolvi această problemă și să ai din nou energie. Pur și simplu trebuie să renunți la produsele care conțin această substanță.
Probleme mintale
Un studiu care a comparat sănătatea psihică a unui trib de indigeni care nu aveau acces la grâu cu cea a unor persoane care îl consumau constant a arătat că cerealele care conțin gluten sunt periculoase pentru schizofrenici. Autorii cercetărilor nu spun că cerealele pot provoca boli psihice, însă lectina și glutenul pot atrage o reacție autoimună în organism asemănătoare cu cea produsă de aceste boli.
Produsele care conțin grâu pot reduce cantitatea de serotonină și pot cauza depresie sau simptome asemănătoare depresiei. Nu te gândi că renunțarea la lectină tratează bolile psihice, însă îmbunătățesc starea de spirit.
Iritații
Intoleranța la lectină se poate manifesta prin piele uscată sau iritată. Roșeața și mâncărimile se numără printre primele semne că ai alergie la această substanță și nu ar trebui să mai mănânci linte sau fasole.
Dureri articulare
Inflamația cauzată de lectină poate cauza dureri articulare. Mergi la medic dacă observi că te confrunți cu aceste probleme și fă-ți testele care te vor ajuta să descoperi substanța la care ai sensibilitate.
Alergiile
Sensibilitatea la lectină poate atrage o reacție alergică. Poți observa că îți curg ochii și nasul, ai nasul înfundat sau ai dureri în gât.
Greață
Sensibilitatea la lectină nu este bună nici pentru apetitul tău. Corpul știe ce are nevoie și ce nu și sunt șanse să simți o senzație de greață atunci când mănânci alimente care conțin această substanță. Link
Tipuri de cereale
Integrale, expandate, pulbere sau glazurate cu zahar ori ciocolata, cerealele sunt preferatele copiilor si una dintre optiunile de baza ale adultilor.
Cerealele din comert sunt, de obicei, procesate prin amestecarea semintelor cu apa si agenti de aromatizare, sunt uscate, apoi macinate in granule marunte pentru a fi usor digerabile.
Cele mai intrebuintate cereale sunt graul, porumbul, orzul, orezul, ovazul, secara, hrisca si meiul. In functie de reteta folosita, exista mai multe tipuri de cereale:
Fulgi de porumb. Contin zahar, sirop de malt, sare si apa.
Cereale integrale. Desi sunt gatite la abur si uscate cu aparate speciale, acestea contin zahar pentru a fi mai crocante.
Cereale expandate. In cazul acestora, materia prima este faina, dar acestea contin si o cantitate mare de zahar si grasime.
Cereale mix. Cerealele tip granola contin un mix de hrisca, mei, porumb, fulgi si faina de orez, faina de soia, amidon de cartof, sare si zahar.
Beneficiile cerealelor
Popularitatea cerealelor a crescut tocmai datorita beneficiilor pe care acestea le au pentru sanatatea organismului. Cerealele sunt surse importante de carbohidrati complecsi, dar si de vitamine, minerale si fibre.
- Graul are un continut bogat de vitamine, cele mai importante fiind B6 si B12, esentiale pentru buna functionare a creierului.
- Orezul echilibreaza functiile organismului si imbunatateste circulatia sangvina.
- Orzul reduce inflamatia mucoasei tractului digestiv, hraneste muschii si nervii, datorita continutului de vitamina B si contribuie la intarirea ligamentelor.
- Secara contine o cantitate mare de potasiu, un mineral extrem de benefic pentru o buna functionare a ficatului, dar si a inimii si plamanilor.
- Meiul intareste organismul in urma dezechilibrelor cauzate de stres sau de o alimentatie nesanatoasa. Contine fluor, util in prevenirea cariilor dentare.
- Ovazul este ideal pentru reglarea colesterolului, pentru buna circulatie a sangelui si functionarea optima a inimii, dar si pentru prevenirea aterosclerozei.
- Porumbul este util in special in dietele persoanelor care au intoleranta la gluten.
Cand cerealele inlocuiesc o masa, organismul va primi un numar mult mai mic de calorii decat de obicei. In acest caz, e bine sa se aleaga cerealele simple, clasice, realizate din cereale integrale.
Cand devin periculoase cerealele
Cele mai multe cereale contin zahar, de aceea este esentiala citirea etichetei inainte de consumarea acestora. Fibrele adaugate in timpul procesului de prelucrare a cerealelor sunt fibre izolate, care au fost transformate in pulberi, nu au beneficii pentru sanatate.
Una dintre cele mai periculoase componente ale cerealelor o reprezinta glutenul. Aceasta este o proteina care se gaseste in grau, orz, secara si ovaz.
Exista persoane diagnosticate cu boala celiaca si care prezinta intoleranta la gluten, afectiunea putand avea urmari grave si neplacute in cazul consumului acestei proteine.
De aceea, citirea etichetei unui produs este esentiala pentru a nu pune in pericol sanatatea. Link
Integrale, expandate, pulbere sau glazurate cu zahar ori ciocolata, cerealele sunt preferatele copiilor si una dintre optiunile de baza ale adultilor.
Cerealele din comert sunt, de obicei, procesate prin amestecarea semintelor cu apa si agenti de aromatizare, sunt uscate, apoi macinate in granule marunte pentru a fi usor digerabile.
Cele mai intrebuintate cereale sunt graul, porumbul, orzul, orezul, ovazul, secara, hrisca si meiul. In functie de reteta folosita, exista mai multe tipuri de cereale:
Fulgi de porumb. Contin zahar, sirop de malt, sare si apa.
Cereale integrale. Desi sunt gatite la abur si uscate cu aparate speciale, acestea contin zahar pentru a fi mai crocante.
Cereale expandate. In cazul acestora, materia prima este faina, dar acestea contin si o cantitate mare de zahar si grasime.
Cereale mix. Cerealele tip granola contin un mix de hrisca, mei, porumb, fulgi si faina de orez, faina de soia, amidon de cartof, sare si zahar.
Beneficiile cerealelor
Popularitatea cerealelor a crescut tocmai datorita beneficiilor pe care acestea le au pentru sanatatea organismului. Cerealele sunt surse importante de carbohidrati complecsi, dar si de vitamine, minerale si fibre.
- Graul are un continut bogat de vitamine, cele mai importante fiind B6 si B12, esentiale pentru buna functionare a creierului.
- Orezul echilibreaza functiile organismului si imbunatateste circulatia sangvina.
- Orzul reduce inflamatia mucoasei tractului digestiv, hraneste muschii si nervii, datorita continutului de vitamina B si contribuie la intarirea ligamentelor.
- Secara contine o cantitate mare de potasiu, un mineral extrem de benefic pentru o buna functionare a ficatului, dar si a inimii si plamanilor.
- Meiul intareste organismul in urma dezechilibrelor cauzate de stres sau de o alimentatie nesanatoasa. Contine fluor, util in prevenirea cariilor dentare.
- Ovazul este ideal pentru reglarea colesterolului, pentru buna circulatie a sangelui si functionarea optima a inimii, dar si pentru prevenirea aterosclerozei.
- Porumbul este util in special in dietele persoanelor care au intoleranta la gluten.
Cand cerealele inlocuiesc o masa, organismul va primi un numar mult mai mic de calorii decat de obicei. In acest caz, e bine sa se aleaga cerealele simple, clasice, realizate din cereale integrale.
Cand devin periculoase cerealele
Cele mai multe cereale contin zahar, de aceea este esentiala citirea etichetei inainte de consumarea acestora. Fibrele adaugate in timpul procesului de prelucrare a cerealelor sunt fibre izolate, care au fost transformate in pulberi, nu au beneficii pentru sanatate.
Una dintre cele mai periculoase componente ale cerealelor o reprezinta glutenul. Aceasta este o proteina care se gaseste in grau, orz, secara si ovaz.
Exista persoane diagnosticate cu boala celiaca si care prezinta intoleranta la gluten, afectiunea putand avea urmari grave si neplacute in cazul consumului acestei proteine.
De aceea, citirea etichetei unui produs este esentiala pentru a nu pune in pericol sanatatea. Link
Controversa privind lectinele (glicoproteine din unele legume)
Lectinele sunt un grup de glicoproteine care se găsesc în plante și care au fost asociate cu efecte pozitive și negative asupra sănătății.
Unele alimente cum ar fi fasolele și leguminoasele, cerealele integrale și anumite legume conțin o cantitate mare de lectine.
Unele alimente cum ar fi fasolele și leguminoasele, cerealele integrale și anumite legume conțin o cantitate mare de lectine.
Ce sunt lectinele?
Lectinele sunt un tip de proteină care, la om, ajută celulele să interacționeze una cu cealaltă.
Acestea sunt clasificate ca fiind antinutrienți deoarece blochează absorbția anumitor substanțe nutritive.
Lectinele pot afecta starea de sănătate în mai multe moduri, de la probleme de digestie până la riscul dezvoltării bolilor cronice. De asemenea, studiile au arătat că lectinele cauzează acumularea de globule roșii în sânge. (2) La plante, lectinele sunt o componentă care are rolul de a oferi protecție împotriva insectelor.
Ce alimente conțin lectine?
Lectinele se găsesc în:
Lectinele sunt un tip de proteină care, la om, ajută celulele să interacționeze una cu cealaltă.
Acestea sunt clasificate ca fiind antinutrienți deoarece blochează absorbția anumitor substanțe nutritive.
Lectinele pot afecta starea de sănătate în mai multe moduri, de la probleme de digestie până la riscul dezvoltării bolilor cronice. De asemenea, studiile au arătat că lectinele cauzează acumularea de globule roșii în sânge. (2) La plante, lectinele sunt o componentă care are rolul de a oferi protecție împotriva insectelor.
Ce alimente conțin lectine?
Lectinele se găsesc în:
- fasole
- mazăre
- linte
- nuci
- legume (vinete, ardei, cartofi și roșii)
- cereale integrale (în special grâu integral)
- lactate
- ouă
- Lectinele și sănătatea intestinală
- Expunerea repetată la lectine poate deteriora eventual peretele intestinal.
- Substanțele nocive pot pătrunde mai ușor în intestin și pot intra în sânge.
- Această stare de permeabilitate intestinală este cunoscută sub denumirea de sindromul intestinului permeabil.
Când lectinele ajung în sânge, pot interacționa cu glicoproteinele de pe suprafețele celulare.
Lectinele pot interacționa, de asemenea, cu anticorpii din organism, care sunt o componentă centrală a sistemului imunitar. În acest fel apare o reacție imună nu numai împotriva lectinelor, ci și a țesuturilor corporale pe care se află lectinele.
Acest tip de răspuns este cunoscut ca o reacție autoimună, în care sistemul imunitar începe în mod eronat să atace structurile proprii ale corpului. Acesta este modul în care lectinele pot crește riscul bolilor autoimune.
Lectine și bolile de inimă
Lectinele cauzează atacul sistemului imunitar asupra vaselor de sânge. Un studiu la care au participat 200 de adulți cu vârste cuprinse între 51 și 86 de ani, cu factori de risc pentru boala cardiacă au urmat o dietă cu un conținut redus de lectină. Mai exact, aceștia au consumat legume verzi, pește, ulei de măsline și carne de vită, împreună cu suplimente anti-îmbătrânire, cum ar fi polifenoli din ulei de pește, extract de semințe de struguri și vitamine.
Rezultatele au arătat că după șase luni, regimul alimentar, plus suplimentele au inversat disfuncția vaselor de sânge la peste 50% din pacienții cu boli de inimă.
Lectine și autoimunitate
În ceea ce privește bolile autoimune, cum ar fi lupusul sau poliartrita reumatoidă, sistemul imunitar luptă împotriva țesuturilor și a organelor sănătoase ale organismului.
Într-un studiu la care au participat 102 de pacienți cu boală autoimună, aceștia au urmat o dietă fără lectine pe o perioadă de 6 luni. Rezutatele au arătat că 94% dintre aceștia au fost vindecați.
Lectinele și creșterea în greutate
Lectina are efectele și la nivelul leptinei, hormonul care semnalează creierul senzația de sațietate. Mai exact, lectinele se lipesc de receptorii de leptină, provocând întreruperea activității acestora. Astfel, creierul nu primește niciodată mesajul că stomacul este plin, ceea ce duce la supraalimentare și, desigur, la creșterea în greutate. Ca metode pentru a inversa aceste efecte se recomandă somnul adecvat pentru a mări cantitatea de leptină.
Lectine și boli ale creierului
Recent, s-a sugerat că lectinele pot declanșa o serie de evenimente, începând din tractul gastro-intestinal, care în cele din urmă au ca rezultat boala Parkinson.
Cercetările recente sugerează că mai multe lectine din plante pot nu numai să distrugă intestinul, ci să fie transferate de la nervii intestinali la creier, unde lectinele se pot lega în mod specific de receptorii dopaminergici pe neuroni (celule nervoase).
Acești receptori din creier primesc răspunsuri din substanța de semnalizare a nervilor, dopamina. Deteriorarea neuronilor dopaminergici într-o anumită regiune a creierului este crucială în cazul bolii Parkinson. Multe funcții mentale afectate rezultă ca urmare a acestei boli progresive care dăunează nervilor.
Lectine și boala celiacă
Mulți oameni cu boală celiacă nu pot mânca gluten deoarece corpul lor are o reacție alergică la această substanță, ducând la probleme digestive cronice. Atunci când pacienții elimină glutenul din dieta lor, unele dintre simptomele bolii celiace se îmbunătățesc, în timp ce altele rămân la fel. Problema în acest caz constă în faptul că cele mai multe produse fără gluten conțin lectine.
Dieta fără lectină
Unii oameni pot fi sensibili la lectine, iar acești indivizi ar putea beneficia de o dietă care are un nivel scăzut de lectină.
Dr. Steven Gundry a popularizat dieta fără lectină. El este un fost chirurg care și-a concentrat atenția asupra produselor alimentare și medicamentelor pe bază de suplimente. Dr. Gundry descrie lectinele ca principalul pericol găsit în dietă.
Dacă ai probleme cronice de stomac sau o afecțiune autoimună, discută cu medicul despre un proces de eliminare a lectinei pe termen scurt.
Lectinele și vegetarienii
Vegetarienii și veganii, în special, consumă alimente care sunt bogate în lectine. Cu toate acestea, există modalități de a mânca legume fără lectine.
Spre exemplu, gătitul degradează majoritatea lectinelor din alimente. De fapt, fierberea legumelor în apă elimină aproape toată activitatea lectinei. Într-un studiu, lectinele din boabele de soia au fost în mare parte eliminate când boabele au fost fierte timp de doar 5 până la 10 minute.
Un tip de lectină pe care toată lumea ar trebui să îl evite Phytohemaglutinina - găsită în fasole brută și, în special, fasole roșie - se leagă de un carbohidrat prezent pe celulele intestinale umane și poate provoca greață și vărsături severe. Așa cum am menționat mai sus, atunci când fasolele sunt gătite, lectina este inactivă.
În timp ce lectinele pot provoca daune, există suficiente cercetări care susțin beneficiile consumului de alimente vegetale.
Multe plante sunt bogate în lectine, dar nivelurile de lectină pot să difere semnificativ în funcție de tipurile de plante. De asemenea, sunt necesare mai multe cercetări înainte de a putea fi recomandată o dietă fără lectină. În acest moment, pare să fie mai mult o tendință decât un plan susținut de cercetări științifice. Link
Lectinele pot interacționa, de asemenea, cu anticorpii din organism, care sunt o componentă centrală a sistemului imunitar. În acest fel apare o reacție imună nu numai împotriva lectinelor, ci și a țesuturilor corporale pe care se află lectinele.
Acest tip de răspuns este cunoscut ca o reacție autoimună, în care sistemul imunitar începe în mod eronat să atace structurile proprii ale corpului. Acesta este modul în care lectinele pot crește riscul bolilor autoimune.
Lectine și bolile de inimă
Lectinele cauzează atacul sistemului imunitar asupra vaselor de sânge. Un studiu la care au participat 200 de adulți cu vârste cuprinse între 51 și 86 de ani, cu factori de risc pentru boala cardiacă au urmat o dietă cu un conținut redus de lectină. Mai exact, aceștia au consumat legume verzi, pește, ulei de măsline și carne de vită, împreună cu suplimente anti-îmbătrânire, cum ar fi polifenoli din ulei de pește, extract de semințe de struguri și vitamine.
Rezultatele au arătat că după șase luni, regimul alimentar, plus suplimentele au inversat disfuncția vaselor de sânge la peste 50% din pacienții cu boli de inimă.
Lectine și autoimunitate
În ceea ce privește bolile autoimune, cum ar fi lupusul sau poliartrita reumatoidă, sistemul imunitar luptă împotriva țesuturilor și a organelor sănătoase ale organismului.
Într-un studiu la care au participat 102 de pacienți cu boală autoimună, aceștia au urmat o dietă fără lectine pe o perioadă de 6 luni. Rezutatele au arătat că 94% dintre aceștia au fost vindecați.
Lectinele și creșterea în greutate
Lectina are efectele și la nivelul leptinei, hormonul care semnalează creierul senzația de sațietate. Mai exact, lectinele se lipesc de receptorii de leptină, provocând întreruperea activității acestora. Astfel, creierul nu primește niciodată mesajul că stomacul este plin, ceea ce duce la supraalimentare și, desigur, la creșterea în greutate. Ca metode pentru a inversa aceste efecte se recomandă somnul adecvat pentru a mări cantitatea de leptină.
Lectine și boli ale creierului
Recent, s-a sugerat că lectinele pot declanșa o serie de evenimente, începând din tractul gastro-intestinal, care în cele din urmă au ca rezultat boala Parkinson.
Cercetările recente sugerează că mai multe lectine din plante pot nu numai să distrugă intestinul, ci să fie transferate de la nervii intestinali la creier, unde lectinele se pot lega în mod specific de receptorii dopaminergici pe neuroni (celule nervoase).
Acești receptori din creier primesc răspunsuri din substanța de semnalizare a nervilor, dopamina. Deteriorarea neuronilor dopaminergici într-o anumită regiune a creierului este crucială în cazul bolii Parkinson. Multe funcții mentale afectate rezultă ca urmare a acestei boli progresive care dăunează nervilor.
Lectine și boala celiacă
Mulți oameni cu boală celiacă nu pot mânca gluten deoarece corpul lor are o reacție alergică la această substanță, ducând la probleme digestive cronice. Atunci când pacienții elimină glutenul din dieta lor, unele dintre simptomele bolii celiace se îmbunătățesc, în timp ce altele rămân la fel. Problema în acest caz constă în faptul că cele mai multe produse fără gluten conțin lectine.
Dieta fără lectină
Unii oameni pot fi sensibili la lectine, iar acești indivizi ar putea beneficia de o dietă care are un nivel scăzut de lectină.
Dr. Steven Gundry a popularizat dieta fără lectină. El este un fost chirurg care și-a concentrat atenția asupra produselor alimentare și medicamentelor pe bază de suplimente. Dr. Gundry descrie lectinele ca principalul pericol găsit în dietă.
Dacă ai probleme cronice de stomac sau o afecțiune autoimună, discută cu medicul despre un proces de eliminare a lectinei pe termen scurt.
Lectinele și vegetarienii
Vegetarienii și veganii, în special, consumă alimente care sunt bogate în lectine. Cu toate acestea, există modalități de a mânca legume fără lectine.
Spre exemplu, gătitul degradează majoritatea lectinelor din alimente. De fapt, fierberea legumelor în apă elimină aproape toată activitatea lectinei. Într-un studiu, lectinele din boabele de soia au fost în mare parte eliminate când boabele au fost fierte timp de doar 5 până la 10 minute.
Un tip de lectină pe care toată lumea ar trebui să îl evite Phytohemaglutinina - găsită în fasole brută și, în special, fasole roșie - se leagă de un carbohidrat prezent pe celulele intestinale umane și poate provoca greață și vărsături severe. Așa cum am menționat mai sus, atunci când fasolele sunt gătite, lectina este inactivă.
În timp ce lectinele pot provoca daune, există suficiente cercetări care susțin beneficiile consumului de alimente vegetale.
Multe plante sunt bogate în lectine, dar nivelurile de lectină pot să difere semnificativ în funcție de tipurile de plante. De asemenea, sunt necesare mai multe cercetări înainte de a putea fi recomandată o dietă fără lectină. În acest moment, pare să fie mai mult o tendință decât un plan susținut de cercetări științifice. Link
Ce spune Dr. Steven Gundry despre Lectină: Link
DE CE SUNT LECTINELE DĂUNĂTOARE PENTRU TINE?
Probabil ați auzit că oamenii menționează lectina populară, glutenul - este unul dintre cele mai obișnuite lectine de acolo. Dar nu este singurul. De fapt, o mulțime de alimente „sănătoase” pe care ai fost instruit să le consumi de secole sunt încă pline de lectine periculoase, inclusiv alimente etichetate drept „fără gluten”.
Când lectinele vă invadează corpul, acestea pot provoca probleme grave de sănătate, inclusiv:
Umflătură
Disconfort
Frustrarea problemelor digestive
Gaz inconfortabil și balonare
Creștere în greutate
Ceata creierului
Și alte probleme grave de sănătate
Vestea bună este că, dacă iei principiile dietei Dr. Gundry , poți învăța să reduci sau să elimini lectinele din alimentație și să-ți sprijini sănătatea și bunăstarea generală. Și, deși va fi nevoie să faceți unele schimbări în stilul de viață, accesul fără lectină poate fi mai ușor decât credeți.
Deci, de unde știți ce alimente să consumați și ce să evitați? Iată o listă compactă de alimente de evitat.
ALIMENTE RIDICATE ÎN LECTINE INCLUS:
Anumite legume, în special din familia Solanaceae, cum ar fi roșiile, cartofii și vinetele
Anumite nuci și semințe, inclusiv caju, alune, dovleac și semințe de floarea soarelui
Proteine animale cultivate cu cereale și crescute în fermă
Fasole și leguminoase
A1 produse lactate
A1 beta-cazeină. Laptele provenit din rase de vaci originare din nordul Europei este, în general, bogat în beta-cazeina A1. Aceste rase includ Holstein, Friesian, Ayrshire și British Shorthorn.
A2 beta-cazeină. Laptele bogat în beta-cazeină A2 se găsește în principal la rasele care au avut originea în Insulele Channel și sudul Franței. Acestea includ vacile Guernsey, Jersey, Charolais și Limousin (1Trusted Source, 2Trusted Source).
Laptele obișnuit conține atât beta-cazeină A1, cât și A2, dar laptele A2 conține doar A2 beta-cazeină.
Unele studii sugerează că beta-cazeina A1 poate fi dăunătoare și că beta-cazeina A2 este o alegere mai sigură.
Astfel, există unele dezbateri publice și științifice cu privire la aceste două tipuri de lapte.
Laptele A2 este produs și comercializat de compania de lapte A2 și nu conține beta-cazeină A1. Link
Pentru a face lucrurile mai ușoare, Dr. Gundry a pus la dispoziție câteva instrumente diferite care să vă ajute să rămâneți la o dietă fără lectină.
Un astfel de instrument este lista cuprinzătoare a medicului Dr. Gundry cu și alimentele de evitat.
DE CE SUNT LECTINELE DĂUNĂTOARE PENTRU TINE?
Probabil ați auzit că oamenii menționează lectina populară, glutenul - este unul dintre cele mai obișnuite lectine de acolo. Dar nu este singurul. De fapt, o mulțime de alimente „sănătoase” pe care ai fost instruit să le consumi de secole sunt încă pline de lectine periculoase, inclusiv alimente etichetate drept „fără gluten”.
Când lectinele vă invadează corpul, acestea pot provoca probleme grave de sănătate, inclusiv:
Umflătură
Disconfort
Frustrarea problemelor digestive
Gaz inconfortabil și balonare
Creștere în greutate
Ceata creierului
Și alte probleme grave de sănătate
Vestea bună este că, dacă iei principiile dietei Dr. Gundry , poți învăța să reduci sau să elimini lectinele din alimentație și să-ți sprijini sănătatea și bunăstarea generală. Și, deși va fi nevoie să faceți unele schimbări în stilul de viață, accesul fără lectină poate fi mai ușor decât credeți.
Deci, de unde știți ce alimente să consumați și ce să evitați? Iată o listă compactă de alimente de evitat.
ALIMENTE RIDICATE ÎN LECTINE INCLUS:
Anumite legume, în special din familia Solanaceae, cum ar fi roșiile, cartofii și vinetele
Anumite nuci și semințe, inclusiv caju, alune, dovleac și semințe de floarea soarelui
Proteine animale cultivate cu cereale și crescute în fermă
Fasole și leguminoase
A1 produse lactate
A1 beta-cazeină. Laptele provenit din rase de vaci originare din nordul Europei este, în general, bogat în beta-cazeina A1. Aceste rase includ Holstein, Friesian, Ayrshire și British Shorthorn.
A2 beta-cazeină. Laptele bogat în beta-cazeină A2 se găsește în principal la rasele care au avut originea în Insulele Channel și sudul Franței. Acestea includ vacile Guernsey, Jersey, Charolais și Limousin (1Trusted Source, 2Trusted Source).
Laptele obișnuit conține atât beta-cazeină A1, cât și A2, dar laptele A2 conține doar A2 beta-cazeină.
Unele studii sugerează că beta-cazeina A1 poate fi dăunătoare și că beta-cazeina A2 este o alegere mai sigură.
Astfel, există unele dezbateri publice și științifice cu privire la aceste două tipuri de lapte.
Laptele A2 este produs și comercializat de compania de lapte A2 și nu conține beta-cazeină A1. Link
Pentru a face lucrurile mai ușoare, Dr. Gundry a pus la dispoziție câteva instrumente diferite care să vă ajute să rămâneți la o dietă fără lectină.
Un astfel de instrument este lista cuprinzătoare a medicului Dr. Gundry cu și alimentele de evitat.
plantparadoxshoppinglist-r3.pdf | |
File Size: | 1949 kb |
File Type: |
Consumul de fasole crudă sau insuficient gătită poate duce la intoxicații alimentare, inclusiv simptome precum greață, vărsături și diaree. ... Boabele de fasole roșie conțin o proteină naturală, lectina, care se găsește în multe plante, animale și oameni
Este bine stabilit că încorporarea boabelor de fasole crude (Phaseolus vulgaris L.) în dietele animalelor reduce consumul de alimente, deprimă creșterea și poate provoca moartea.
În mod similar, fasolea preparată necorespunzător este cunoscută a fi toxică pentru ființele umane. Anterior, s-a dovedit că efectele toxice apar și la insecte, păsări, precum și la rumegătoare.
Este bine stabilit că încorporarea boabelor de fasole crude (Phaseolus vulgaris L.) în dietele animalelor reduce consumul de alimente, deprimă creșterea și poate provoca moartea.
În mod similar, fasolea preparată necorespunzător este cunoscută a fi toxică pentru ființele umane. Anterior, s-a dovedit că efectele toxice apar și la insecte, păsări, precum și la rumegătoare.