Avem de învațat atâta timp cât trăim, poate doar nu știm unde să privim, sau ...
|
|
An oblique view of the Crater Daedalus on the lunar farside as seen from the Apollo 11 spacecraft in lunar orbit. Daedalus (formerly referred to as Crater No. 308) is has a diameter of about 50 miles. This is a typical scene showing the rugged terrain on the farside of the moon.
While astronauts Neil A. Armstrong, commander, and Edwin E. Aldrin Jr., lunar module pilot, descended in the Lunar Module "Eagle" to explore the Sea of Tranquility region of the moon, astronaut Michael Collins, command module pilot, remained with the Command and Service Modules (CSM) "Columbia" in lunar orbit.
Image Credit: NASA
sistemul_pământlunăsoarefaze_și_eclipse.pdf | |
File Size: | 1183 kb |
File Type: |
Care este forma Pământului?
Această întrebare i-a interesat pe oameni timp de mii de ani. Concepţia general acceptată în antichitate era că Pământul este plat. Babilonienii, de exemplu, credeau că Universul este o cutie sau o cameră în care Pământul este podeaua. Preoţii vedici din India îşi imaginau că Pământul este plat şi că numai o parte a lui este locuită. Un trib primitiv din Asia a pictat Pământul ca pe o tavă enormă de ceai.
Încă de la începutul secolului al VI-lea î.e.n., filozoful grec Pitagora a emis teoria că, întrucât Luna şi Soarele sunt sferice, şi Pământul trebuie să fie o sferă. Mai târziu, Aristotel (secolul al IV-lea î.e.n.) a fost de aceeaşi părere, explicând că sfericitatea Pământului este dovedită de eclipsele de Lună. Umbra Pământului lăsată pe Lună este arcuită.
Cu toate acestea, noţiunea unui Pământ plat (locuit doar pe partea de deasupra) nu a dispărut complet. Unii nu puteau accepta implicaţiile care decurgeau din faptul că Pământul este rotund — conceptul de antipozi*. Lactanţiu, apologet creştin din secolul al IV-lea e.n., a ridiculizat această idee. El gândea astfel: „Este cineva atât de inconştient, încât să creadă că există oameni care au paşii mai sus decât capul . . ., că holdele şi copacii cresc în jos, că ploile şi zăpada şi grindina cad în sus?“
Conceptul de antipozi i-a pus în încurcătură pe unii teologi. Anumite teorii susţineau că, dacă ar exista antipozi, aceştia nu ar putea avea nici o legătură cu oamenii cunoscuţi, fie pentru că marea este prea întinsă pentru a naviga pe ea, fie pentru că ecuatorul este înconjurat de o zonă toridă, de netrecut. Prin urmare, de unde ar fi putut veni antipozii? Puşi în încurcătură, unii teologi au preferat să creadă că nu puteau exista antipozi sau chiar că, aşa cum susţinea Lactanţiu, este imposibil ca Pământul să fie o sferă!
Asiro-babilonienii " dispuneau de instrumente de observatii astronomice, despre care se spune ca nu erau intru nimic inferioare celor ale grecilor de mai tarziu." Tot aici aflam ca inca din timpuri stravechi sumerienii grupeaza stelele in constelatii. Drimba consemneaza si faptul ca babilonienii sunt pionierii multor lucruri din astronomie:
ei sunt primii care au facut diferenta dintre stea si planeta
ei sunt primii care au determinat solstitiile si echinoctiile
ei sunt primii care au impartit ecliptica in 12 semne zodiacale
ei sunt primii care au intocmit (inca din sec 20 i.d.Hr.) o harta a boltei ceresti, notand cu o exactitate uimitoare pentru acele timpuri, conjunctiile si eclipsele principalelor planete.
ei prevedeau eclipsele de luna aproape cu exactitate inca din sec 7 i.d.Hr.
Tot ei au fost primii care au impartit in subdiviziuni ziua, ora, minutul. Principiu de subdiviziune fiind adoptat mai intai de evrei, apoi, de greci, care l-au transmis prin intermediul romanilor erei moderne, pana in zilele noastre. Tot de la ei ne-a ramas impartirea saptamanii in 7 zile (egiptenii antici aveau saptamana impartita in 10 zile)
Sunt fapte istorice clare consemnate in tot felul de izvoare, tablete cuneiforme, istorii si cronologii antice. Aceste rezultatele impresionante sunt rezultatul nu unui singur astronom ci a unor generatii de astronomi chaldeeni; Adevarul istoric este de necontestat si anume ca ei sunt pionierii astronomiei chiar daca nu aveau instrumente optice si poate observau doar cu ochiul liber; Si chiar daca ei ii dadeau astronomiei o conotatie astrologica (atributia cea mai importanta a preotilor chaldeeni era observarea si cunoasterea cat mai exacta a astrilor ce avea o importanta majora in ritualul lor) ei sunt primii de la care ne-au ramas scrieri cu aceste atente observatii facute astrilor. Faptul ca aceste informatii-observatii erau folosite in scopuri sacerdotale nu neaga caracterul si importanta stiintifica a observatiilor in sine. Astronomia mesopotamiana, asa cum arata istoricul C.Daniel in cartea citata mai sus, este cea care a avut o mare influenta si asupra celei indiene si chineze; El spune ca o marturie a acestei influente este faptul ca indienii si chinezii au ales tocmai aceleasi grupuri stelare ale mesopotamienilor pentru a consemna trecerea Lunii printre stele (este vorba de acele "statii lunare"). Aceste grupuri stelare nu se pot vedea la fel de usor si limpede peste tot in aceeasi emisfera nordica, astfel era de asteptat ca indienii si chinezii sa-si reprezinte propriile grupuri stelare mai acesibile lor, dar acest lucru nu s-a intamplat ci le-au folosit pe cele ale mesopotamienilor. E adevart ca azi sunt si foarte multe speculatii lipsite de acuratete cum ar fi cele din domeniul ezoteric (astrologiei, paranormalului) care vin si dezinformeaza cu privire la aceste adevaruri istorice. Nu trebuie sa la dam importanta.
Inca o data repet, istoricii nu cunosc felul, instrumentele, tehinica observatiilor popoarelor mesopotamiene antice, dar cunosc nivelul cunostiintelor lor astronomice! Unul din meritele mesopotamienilor era ca tot ce observau notau, desenau si trimiteau cu mare atentie generatiei viitoare de preoti-astronomi. Si tot asa pana cand generatiile anterioare de preoti-astronomi s-au "trezit" cu un cumul de informatii astronomice omogene si logice. In aceasta consemnare (insemnare) in timp a stat deci "puterea" lor in domeniul astronomiei; Tot acolo s-a inventat scrisul si e logic ca tot ei sunt primii care au consemnat tot felul de date: astronomice, istorice, juridice, medicina etc.; Nu trebuie sa ne mire ca astronomia nu se face doar cu sticla (telescopul) sau cu simpla privire a astrilor cu ochii ci se face in primul rand cu inteligenta (nici macar, mult mai aproape de zilele noastre, Tiho Brahe nu avea luneta ci un fel de sfera pa care urmarea cerul). Asta a demonstrat aceasta uimitoare civilizatie care nu avea lunete dar avea altceva ... inteligenta si perseverenta. Apropo tot ei sunt cei care au inventat ceasul cu apa care a fost consemnat mai tarziu si la greci
http://www.astronomy.ro/forum/viewtopic.php?t=16105&start=0&sid=321d96932e1fed8161ab064977c14a9f
Această întrebare i-a interesat pe oameni timp de mii de ani. Concepţia general acceptată în antichitate era că Pământul este plat. Babilonienii, de exemplu, credeau că Universul este o cutie sau o cameră în care Pământul este podeaua. Preoţii vedici din India îşi imaginau că Pământul este plat şi că numai o parte a lui este locuită. Un trib primitiv din Asia a pictat Pământul ca pe o tavă enormă de ceai.
Încă de la începutul secolului al VI-lea î.e.n., filozoful grec Pitagora a emis teoria că, întrucât Luna şi Soarele sunt sferice, şi Pământul trebuie să fie o sferă. Mai târziu, Aristotel (secolul al IV-lea î.e.n.) a fost de aceeaşi părere, explicând că sfericitatea Pământului este dovedită de eclipsele de Lună. Umbra Pământului lăsată pe Lună este arcuită.
Cu toate acestea, noţiunea unui Pământ plat (locuit doar pe partea de deasupra) nu a dispărut complet. Unii nu puteau accepta implicaţiile care decurgeau din faptul că Pământul este rotund — conceptul de antipozi*. Lactanţiu, apologet creştin din secolul al IV-lea e.n., a ridiculizat această idee. El gândea astfel: „Este cineva atât de inconştient, încât să creadă că există oameni care au paşii mai sus decât capul . . ., că holdele şi copacii cresc în jos, că ploile şi zăpada şi grindina cad în sus?“
Conceptul de antipozi i-a pus în încurcătură pe unii teologi. Anumite teorii susţineau că, dacă ar exista antipozi, aceştia nu ar putea avea nici o legătură cu oamenii cunoscuţi, fie pentru că marea este prea întinsă pentru a naviga pe ea, fie pentru că ecuatorul este înconjurat de o zonă toridă, de netrecut. Prin urmare, de unde ar fi putut veni antipozii? Puşi în încurcătură, unii teologi au preferat să creadă că nu puteau exista antipozi sau chiar că, aşa cum susţinea Lactanţiu, este imposibil ca Pământul să fie o sferă!
Asiro-babilonienii " dispuneau de instrumente de observatii astronomice, despre care se spune ca nu erau intru nimic inferioare celor ale grecilor de mai tarziu." Tot aici aflam ca inca din timpuri stravechi sumerienii grupeaza stelele in constelatii. Drimba consemneaza si faptul ca babilonienii sunt pionierii multor lucruri din astronomie:
ei sunt primii care au facut diferenta dintre stea si planeta
ei sunt primii care au determinat solstitiile si echinoctiile
ei sunt primii care au impartit ecliptica in 12 semne zodiacale
ei sunt primii care au intocmit (inca din sec 20 i.d.Hr.) o harta a boltei ceresti, notand cu o exactitate uimitoare pentru acele timpuri, conjunctiile si eclipsele principalelor planete.
ei prevedeau eclipsele de luna aproape cu exactitate inca din sec 7 i.d.Hr.
Tot ei au fost primii care au impartit in subdiviziuni ziua, ora, minutul. Principiu de subdiviziune fiind adoptat mai intai de evrei, apoi, de greci, care l-au transmis prin intermediul romanilor erei moderne, pana in zilele noastre. Tot de la ei ne-a ramas impartirea saptamanii in 7 zile (egiptenii antici aveau saptamana impartita in 10 zile)
Sunt fapte istorice clare consemnate in tot felul de izvoare, tablete cuneiforme, istorii si cronologii antice. Aceste rezultatele impresionante sunt rezultatul nu unui singur astronom ci a unor generatii de astronomi chaldeeni; Adevarul istoric este de necontestat si anume ca ei sunt pionierii astronomiei chiar daca nu aveau instrumente optice si poate observau doar cu ochiul liber; Si chiar daca ei ii dadeau astronomiei o conotatie astrologica (atributia cea mai importanta a preotilor chaldeeni era observarea si cunoasterea cat mai exacta a astrilor ce avea o importanta majora in ritualul lor) ei sunt primii de la care ne-au ramas scrieri cu aceste atente observatii facute astrilor. Faptul ca aceste informatii-observatii erau folosite in scopuri sacerdotale nu neaga caracterul si importanta stiintifica a observatiilor in sine. Astronomia mesopotamiana, asa cum arata istoricul C.Daniel in cartea citata mai sus, este cea care a avut o mare influenta si asupra celei indiene si chineze; El spune ca o marturie a acestei influente este faptul ca indienii si chinezii au ales tocmai aceleasi grupuri stelare ale mesopotamienilor pentru a consemna trecerea Lunii printre stele (este vorba de acele "statii lunare"). Aceste grupuri stelare nu se pot vedea la fel de usor si limpede peste tot in aceeasi emisfera nordica, astfel era de asteptat ca indienii si chinezii sa-si reprezinte propriile grupuri stelare mai acesibile lor, dar acest lucru nu s-a intamplat ci le-au folosit pe cele ale mesopotamienilor. E adevart ca azi sunt si foarte multe speculatii lipsite de acuratete cum ar fi cele din domeniul ezoteric (astrologiei, paranormalului) care vin si dezinformeaza cu privire la aceste adevaruri istorice. Nu trebuie sa la dam importanta.
Inca o data repet, istoricii nu cunosc felul, instrumentele, tehinica observatiilor popoarelor mesopotamiene antice, dar cunosc nivelul cunostiintelor lor astronomice! Unul din meritele mesopotamienilor era ca tot ce observau notau, desenau si trimiteau cu mare atentie generatiei viitoare de preoti-astronomi. Si tot asa pana cand generatiile anterioare de preoti-astronomi s-au "trezit" cu un cumul de informatii astronomice omogene si logice. In aceasta consemnare (insemnare) in timp a stat deci "puterea" lor in domeniul astronomiei; Tot acolo s-a inventat scrisul si e logic ca tot ei sunt primii care au consemnat tot felul de date: astronomice, istorice, juridice, medicina etc.; Nu trebuie sa ne mire ca astronomia nu se face doar cu sticla (telescopul) sau cu simpla privire a astrilor cu ochii ci se face in primul rand cu inteligenta (nici macar, mult mai aproape de zilele noastre, Tiho Brahe nu avea luneta ci un fel de sfera pa care urmarea cerul). Asta a demonstrat aceasta uimitoare civilizatie care nu avea lunete dar avea altceva ... inteligenta si perseverenta. Apropo tot ei sunt cei care au inventat ceasul cu apa care a fost consemnat mai tarziu si la greci
http://www.astronomy.ro/forum/viewtopic.php?t=16105&start=0&sid=321d96932e1fed8161ab064977c14a9f
Breaking The Ball Model With Two Balls-1
Breaking Balls The Rebuttals
|
Moon Observations 4-12-20
by
Mike Boll
Sun & Moon Angles 5.2 The Refracted Terminator Line
|
Moon Over Phoenix 4-27-18
Space Is Fake A.f.
In space, and on the Moon, there is no air meaning there are no vibrations for sound to travel through.
"The most comprehensive documentary on the moon landing hoax"
by Massimo Mazzucco
THE SELF-LUMINESCENT SEMI-TRANSPARENT MOON
NASA FANBOY QUESTIONS #10 GRAVITY ON THE ISS